Judges 16

Samson în Gaza

1Samson a plecat la Gaza. Acolo a văzut o prostituată și a intrat la ea.

2Celor din Gaza li s-a spus: „Samson a intrat aici“. Atunci ei au înconjurat locul unde era și l-au pândit toată noaptea la poarta cetății. Toată noaptea au stat liniștiți, zicând: „Când se va lumina de ziuă îl vom ucide“.

3Samson a rămas culcat până la miezul nopții. Pe la miezul nopții s-a trezit, a apucat porțile de la intrarea în cetate, cu amândoi stâlpii, le-a smuls cu tot cu zăvor, le-a pus pe umeri și le-a dus pe vârful muntelui din fața Hebronului.

Samson și Dalila

4După aceea, el a iubit o femeie din Valea Sorek, care se numea Dalila. 5Domnitorii filistenilor s-au dus la ea și i-au zis: „Amăgește-l și află de unde vine puterea lui cea mare și cum l-am putea învinge, ca să-l putem lega și să-l umilim! Apoi îți vom da fiecare câte o mie o sută de șecheli ▼

▼Aproximativ 12 kg.

de argint!“.

6Dalila i-a zis lui Samson:

‒ Spune-mi, te rog, de unde-ți vine puterea ta cea mare și cum ar trebui să fii legat pentru a fi învins?

7Samson i-a răspuns:

‒ Dacă m-ar lega cu șapte coarde de arc noi, care să nu fi fost încă uscate, atunci m-ar lăsa puterile și aș deveni ca oricare alt om.

8Domnitorii filistenilor i-au adus șapte coarde de arc noi, care încă nu fuseseră uscate, iar ea l-a legat cu ele. 9Cei ce pândeau stăteau la ea în cameră. Ea i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!“. Dar el a rupt coardele de arc așa cum se rupe un fir de fuior când este atins de foc. Astfel, ei n-au aflat de unde-i vine puterea.

10Dalila i-a zis lui Samson:

‒ M-ai înșelat și mi-ai spus minciuni. Acum, arată-mi, te rog, cu ce poți fi legat!

11El i-a răspuns:

‒ Dacă m-ar lega cu funii noi, cu care să nu se fi făcut nicio lucrare, atunci m-ar lăsa puterile și aș deveni ca oricare alt om.

12Dalila a luat niște funii noi și l-a legat cu ele. Apoi i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!“. Cei ce pândeau stăteau în cameră. El însă a rupt funiile de la brațe ca pe o ață.

13Dalila i-a zis lui Samson:

‒ Până acum m-ai înșelat și mi-ai spus minciuni. Arată-mi cu ce poți fi legat!

El i-a răspuns:

‒ Dacă vei împleti într-o țesătură cele șapte șuvițe de pe capul meu și le vei țintui cu ajutorul unui țăruș, atunci m-ar lăsa puterile și aș deveni ca oricare alt om.

În timp ce Samson dormea, Dalila a luat cele șapte șuvițe de pe capul lui și le-a împletit în țesătură. 14Le-a țintuit cu ajutorul unui țăruș și apoi i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!“. El însă s-a trezit din somn și a smuls țărușul gherghefului cu tot cu țesătura.

15Atunci ea i-a zis: „Cum poți să spui că mă iubești când inima ta nu este cu mine? M-ai înșelat de trei ori și nu mi-ai dezvăluit de unde-ți vine puterea ta cea mare“. 16Fiindcă ea îl necăjea în fiecare zi prin cuvintele ei și îl cicălea, sufletul lui s-a întristat până la moarte. 17I-a istorisit tot ce era în inima lui și i-a zis: „Briciul n-a trecut peste capul meu, fiindcă sunt un nazireu al lui Dumnezeu încă din pântecul mamei mele. Dacă aș fi ras, atunci puterea mea s-ar depărta de la mine, aș slăbi și aș deveni ca oricare alt om!“.

18Când a văzut Dalila că i-a dezvăluit tot ce avea în inimă, a trimis să cheme pe domnitorii filistenilor, zicând: „Veniți, fiindcă de data aceasta mi-a dezvăluit tot ce avea în inimă!“. Domnitorii filistenilor s-au dus la ea și i-au adus argint. 19Ea l-a adormit pe genunchii ei. Apoi a chemat un om, a ras cele șapte șuvițe de pe capul lui Samson și a început astfel să-l umilească. Atunci puterea lui l-a părăsit. 20Ea i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!“. El s-a trezit din somn și și-a zis: „Mă voi ridica, la fel ca în celelalte ocazii, și mă voi scutura“. Nu știa că Domnul Se depărtase de el. 21Filistenii l-au înșfăcat și i-au scos ochii. Apoi l-au dus în Gaza și l-au legat cu lanțuri de bronz. Acolo, în închisoare, învârtea la moară. 22După ce a fost ras, părul capului său a început din nou să crească.

Moartea lui Samson

23Domnitorii filistenilor s-au adunat ca să aducă o mare jertfă zeului lor, Dagon, și să se veselească. Ei ziceau: „Zeul nostru l-a dat în mâinile noastre pe Samson, dușmanul nostru“.

24Când l-a văzut, poporul a început să-și laude zeul, căci își zicea:

„Zeul nostru l-a dat în mâinile noastre
pe dușmanul nostru,
pe cel care ne pustia țara
și ne înmulțea morții“.
25În bucuria inimii lor, au zis: „Chemați-l pe Samson ca să ne distreze!“. L-au luat pe Samson din închisoare, și el a dansat înaintea lor.

L-au așezat între stâlpi. 26Samson i-a zis slujitorului care-l ținea de mână: „Dă-mi voie să ating și să mă sprijin de stâlpii care susțin templul, ca să mă reazem de ei!“. 27Templul era plin de bărbați și de femei. Toți domnitorii filistenilor erau acolo, iar pe acoperiș erau aproape trei mii de bărbați și de femei care-l priveau pe Samson jucând. 28Atunci Samson a strigat către Domnul și a zis: „Stăpâne Doamne, Te rog, adu-Ți aminte de mine și mai dă-mi putere doar de data aceasta, Dumnezeule, ca să mă răzbun pe filisteni, să mă răzbun pentru cei doi ochi ai mei!“. 29Samson a cuprins cei doi stâlpi care susțineau templul și s-a aplecat spre ei. Unul era la dreapta lui, și celălalt la stânga. 30Samson a zis: „Să mor împreună cu filistenii!“. Apoi s-a întins cu putere, iar templul a căzut peste domnitori și peste tot poporul care era în el. Astfel, cei pe care i-a omorât la moartea lui au fost mai mulți decât cei pe care-i omorâse în timpul vieții.

31Frații lui și rudele sale au venit și l-au luat. Apoi l-au dus și l-au îngropat între Țora și Eștaol, în mormântul tatălui său, Manoah. El îl judecase pe Israel timp de douăzeci de ani.